Ad for [Mercedes], by [Shalmor Avnon Amichay/Y&R Interactive Tel Aviv, Israel]
Here’s an inspirational pic, and the guys that made this one definitely squeezed their right side of the brain. Which one do you think you use more?
I came accross a test developed by some Canadians at the Art Institute of Vancouver. Worth taking for whoever isn’t quite sure whether they’re more left-brained or more right-brained. Let’s see!
SUBIECTUL I (LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ) Se dă textul: “Ana are mere”. Pe foaia de examen sau pe o altă hârtie pe care o aveti la îndemână, servetel, ambalaj de ciocolată, etc. scrieti răspunsul la următoarele întrebări: 1. Ce are Ana? 2. Cine are mere? 3. Extrageti cel putin un fruct din text. 4. Desenati un măr. 5. Scrieti un alt nume de fată în afară de Ana. Dacă nu vă amintiti e bun si un nume de băiat. 6. Alcătuiti o scurtă compunere în care să povestiti ce vă trece prin cap. 7. Analizati textul în 3-4 pagini, sau la alegere scrieti un banc.
SUBIECTUL II (MATEMATICĂ) 1. Aflati valoarea lui x din ecuatia: x = 2. 2. Suma a două numere este 4. Numerele sunt egale. Aflati măcar unul din cele două numere. 3. Calistrat avea 10 ani când mama lui l-a ars cu un fier încins pentru că a luat un 9 la matematică. Câti ani are Calistrat la 2 ani după tristul eveniment? 4. Desenati un pătrat. 5. Imaginati-vă un trunchi de piramidă triunghiulară regulată. 6. Puneti în ordine crescătoare numerele: 1,2,3,4,5,6,7,8,9. 7. Gânditi-vă la două numere la alegere si scrieti-l pe cel mai mare.
SUBIECTUL III (ISTORIE) 1. Asociati următorii sefi de stat cu anii în care au murit: Burebista, Nicolae Ceauescu – 44 î.Hr, 1989 d.Hr. 2. Scrieti un scurt text istoric folosind următoarele cuvinte: bătălie, democratie, Ștefan cel Mare, porumb fiert, Decebal, 1600. 3. Faceti un portret al lui Deceneu asa cum vi-l imaginati. 4. Ordonati cronologic următoarele evenimente istorice: aparitia omului, Unirea de la 1600, majoratul lui Burebista, Unirea de la 1918. 5. Ce tară s-a format în urma Marii Uniri de la 1918? 6. Deduceti o calitate a domnitorului Radu cel Frumos analizând cu atentie numele acestuia. 7. Analizati comparativ în 2-3, maxim 4 cuvinte domnia de 2 luni a lui Ciubăr Vodă i cea de 47 de ani a lui Ștefan cel Mare în Moldova. Încercati să analizati din cel putin 3 perspective i să construiti un text care să respecte rigorile unei scrieri istorice cu caracter academic. Depăsirea limitei de 4 cuvinte duce la excluderea din examen!
SUBIECTUL IV (GEOGRAFIE) 1. Comparati din punct de vedere al altitudinii Vârful Moldoveanu si Marea Neagră. 2. Enumerati doi vecini ai României. Dacă nu vă amintiti, enumerati doi vecini de-ai dumneavoastră de acasă. 3. În 7-8 pagini, analizati fauna, flora i relieful complex al statului Vatican. 4. În ce punct cardinal al României este situată Câmpia de Vest? Dacă nu stiti ce este acela un punct cardinal puteti să răspundeti “Vest” si să treceti la subiectul următor. 5. Pasuri si trecători: Cine a spus “Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”? 6. Alegeti variant corectă: Vârful Negoiu are altitudinea: a. 2535 metri b. 11 metri c. un miliard de metri d. altitudinea variază de la o zi la alta. 7. Conform unor măsurători, Vârful Omu ar avea altitudinea de 2505m, conform altor măsurători ar avea 2507m. Care credeti că este varianta corectă. Argumentati.
——–
Acad. Florin Constantiniu:”Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii”
De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluţie, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltaţi: “Istorie, istoriee…”. De atunci, aşteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Aşteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providenţial, să ne spună că ştie încotro trebuie să meargă ţara, că există un plan naţional de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înşine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în
alegeri, nu ne-am votat “visătorii” potriviţi. Nimeni n-a “visat” pentru ţară şi pentru naţiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi şi ai partidului său.
Mulţumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluţie anticriză. Dimpotrivă, ajunşi la putere, politicienii au scos istoria pe tuşă, marginalizând-o în şcoli şi universităţi, împreună cu latina – limba întemeietoare a românilor. În faţa acestui “holocaust” aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleşitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conţinut istoric că nu-şi mai doreşte decât să dispară fizic: “Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi”.”Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural”- Domnule profesor, toată lumea ştie că Istoria este dispreţuită şi ignorată în ţara noastră. Cât de greşită este această atitudine din partea guvernanţilor ultimilor 21 de ani?- Cauzele restrângerii dramatice şi regretabile a ponderii istoriei în învăţământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi, în confruntarea dintre globalism şi identitatea naţională şi, apoi, în percepţia eronată a necesităţilor de pregătire intelectuală şi culturală a omului contemporan. Noile forţe economice globale îşi propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei ţări, ci subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui ţel, globalismul întâmpină un obstacol: identitatea naţională a popoarelor, întruchipată în statele naţionale. Identitatea naţională se hrăneşte şi din memoria istorică, şi, atunci, globalismul atacă istoria pentru a slăbi conştiinţa naţională. În al doilea rând, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialişti de nişă, performanţi într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de dăunător, pe atât de condamnabil. Şcoala românească, o şcoală cu excelente tradiţii de învăţământ solid şi fertil, a fost pusă la pământ de coaliţia dintre elevii leneşi, bolnavi de socializare pe Facebook; părinţii isterizaţi de odraslele nemulţumite că trebuie ”să-şi facă temele acasă”, şi birocraţii plafonaţi, grijulii cu scaunele lor, nu cu educaţia, şi copiind mecanic din publicaţii străine, pentru a redacta legi, regulamente şi programe analitice. De 21 de ani se fac reforme şi iar reforme ale învăţământului, care, în realitate, subminează funcţia instructiv-educativă a şcolii. Primul pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănţuită de birocraţii Ministerului Educaţiei împotriva volumului de cunoştinţe transmise elevilor. La istorie – şi nu numai la noi – s-a început cu îndepărtarea cronologiei: “Să nu încărcăm mintea elevilor cu date”. Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Şi eu sunt împotriva învăţării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar – pentru Dumnezeu! – cum să înţelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoşti succesiunea lor în timp? Nu se doreşte ca elevii să aibă o pregătire temeinică, şi cei trei componenţi ai coaliţiei de care am amintit preferă nişte adolescenţi ignoranţi, incapabili să depăşească limbajul “mişto” şi “naşpa”. Cu astfel de cetăţeni, viitorul României este sumbru.- În timp ce bulgarii îşi împânzesc ţara cu şantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmaşi direcţi ai dacilor şi romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roşia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului faţă de cercetarea arheologică?- Deşi se vorbeşte de conservarea ”patrimoniului naţional”, nu se face nimic pentru păstrarea şi valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani.Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile şi se achiziţionează maşini de lux. Este o ruşine că statul român nu a participat la “licitaţia Brâncuşi”, pentru a achiziţiona măcar pipa unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuşi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre ruşinea guvernanţilor noştri, avem mult mai puţine şantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul şi dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuităţii se naşte din ataşamentul pentru un monument, o cruce înălţată să veşnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munţi. Cine-i învaţă pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintaşilor - vezi şi cazul Roşia Montană – ar trebui să fie un principiu sădit în conştiinţa românilor încă de pe băncile şcolii.”Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români”- Cui credeţi că i se datorează situaţia catastrofală în care se află astăzi România?- Situaţia catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun aşa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică şi masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut – indiferent de partid – nici un proiect naţional. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogăţirii. Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali, distrugând şi jefuind totul.
